Studii recente indică faptul că ratele de sarcină ale mamelor cu schizofrenie nu diferă semnificativ de cele ale populației generale. Boala mintală severă a mamelor, combinată cu sprijinul social deficitar și comorbiditatea, poate afecta semnificativ capacitatea ei parentală. Cu toate acestea, calitatea slabă a parentingului de către mamele psihotice nu ar trebui să fie considerată de la sine înțeleasă, în avans. Unele dintre ele pot deveni părinți excelenți, în timp ce altele își pot abuza copiii și, în cele din urmă, pot pierde custodia din această cauză. Capacitatea parentală este influențată semnificativ de insight-ul existent al bolii pacientului-părinte. Evaluarea capacității parentale cuprinde măsurarea insight-ului și, de asemenea, a riscului de abuz asupra copiilor. Factorii asociați cu un risc crescut de abuz asupra copiilor sunt: (a) simptomatologie psihiatrică activă, (b) antecedente de comportament violent în trecut, (c) antecedente materne de abuz în copilărie, (d) mediu domestic periculos, (e) evenimente stresante și sprijin social deficitar pentru mamă și (f) așteptări parentale nerealiste. Acești factori ar trebui să fie evaluați atât clinic, cât și prin utilizarea instrumentelor psihometrice adecvate. Instrumentele care au fost utilizate pe scară largă în acest scop sunt: (a) „Schedule for Assessment of Insight-SAI”, (b) „Childhood Trauma Interview”, (c) „Home Observation for the Measurement of the Environment Inventory-HOME” și „Home Screening Questionnaire -HSQ”, (d) „Parental Stress Inventory-PSI”, „Swedish Parenthood Stress Questionnaire-SPSQ”, „Arizona Social Support Inventory” (e) „Parent Opinion Questionnaire-POQ”. Intervențiile pentru a asigura o capacitate parentală mai adecvată ar trebui să se concentreze pe planificarea familială: mamele cu boli mintale severe au cunoștințe slabe despre aspecte legate de reproducere și contracepție. Sarcinile lor nu sunt, de cele mai multe ori, planificate. Este important ca planificarea familială să fie adaptată în funcție de nevoile specifice ale mamelor schizofrenice și să ia în considerare următoarele aspecte: (a) severitatea și durata/cronicitatea bolii, (b) debutul bolii în raport cu perioada de gestație, (c) educația mamelor cu schizofrenie având în vedere dublul lor rol de pacientă/mamă. Un program educațional ar trebui să o antreneze pe mamă să recunoască semnele precoce ale bolii, să respecte medicația, să îi crească empatia față de copil și să reducă orice percepție distorsionată despre acesta. Programele și intervențiile de tratare, evaluare, educare și prevenire ale serviciilor de sănătate mintală ar trebui să fie continue și de susținere.